Uitare

Peste timp se lasă tăcere,
Peste vremea ce a trecut între noi.
De atunci, nu-ți mai aud nici râsul, nici vorba,
Și mă-ntreb uneori, cum de nu mi se face dor.

În schimb, încă mă doare
Felul în care ai scris că pleci definitiv.
N-a fost nici măcar un adio,
Ai fost la fel de nesincer, de superficial și pasiv.

O să mai treacă timp între noi
Și voi uita complet de tine,
Voi uita cât am iubit, cât am așteptat,
Voi uita chiar și durerea de la sfârșit.

Îmi voi aduce aminte doar
Ce laș ai fost, cum nici nu ai putut
Să mă privești în ochi, la fel cum făceai
Când atâtea ori imi ziceai ce mult m-ai iubit.

Și... am vrut așa mult să te cred pe cuvânt,
Chiar dacă simțeam că mă minți.
"Cum poate iubirea să treacă?!
Cum poți să pleci fără să lupți măcar pic?!"

Mă intrebam ades. Dar azi
Se așterne-n uitare tot.
Pas cu pas. Pic cu pic.
Dragostea mea pentru tine nu mai e.
A murit.