Noapte blestemată

Avatar of sandicde sandic în Poezii Filosofice 0 comentarii

A venit dimineața, soarele a ieșit,
eu mă uit pe fereastră, dar sunt prea obosit.

Îmi lăcrimează ochii de-atâta insomnie, -
nu dorm atâtea nopți...Nici nu știu ce-i cu mine.

Nici nu mai am putere și gândurile-mi ard,
m-am săturat de toate. Îmi pare c-o să cad.

A mai trecut o noapte, o noapte blestemată,
eu singur îmi zic mie: Hai, culcă-te odată.

Noapte blestemată autor Constantin Sandic



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!