Chișinăul de seară

Avatar of sandicde sandic în Poezii Dedicate 0 comentarii

Soarele s-a dus în nori,
vrea să meargă la culcare.
Întunericul se lasă
peste Chișinăul mare.

Nici prin casele din jur
nu prea se vede lumină
Lumea încă nu-i acasă,
dar degrabă o să vină.

E deja toamnă târzie,
se întunecă devreme.
Încă nu-i nici ora cinci,
dar aproape nu se vede.

Iar pe străzi lume e multă,
oamenii vin de la muncă.
Fiecare se grăbește
ca mai repede s-ajungă.

Și întregul Chișinău
se va transforma într-o stea.
Toate casele din jur
vor începe-a lumina.

Nopțile deja sunt Reci
însă lumea e pe-afară
Toți se plimbă și admiră
Chișinăul drag de seară.

Dar încetul cu încetul
orașul se liniștește,
Se scufundă în tăcere
și de somn se pregătește.

Nu se aude niciun zgomot
doar câte-o mașină trece,
Lumea pleacă la culcare
nu-i târziu, e ora zece.

Chișinăul de seară autor Constantin Sandic



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!