Doar o noapte

Ea îl privea în ochi,
cu sufletul curat;

el se uita la dânsa
uimit și agitat.

Nu mai văzuse parcă
ceva mai minunat,

a ei naivitate
pe loc l-a fermecat!

Ea se gândea, în sine
că poate el o vede,

îl aștepta să vie ,
ceva poate s-o-ntrebe...

Iar el n-avea curaj, -
stătea și o privea.

Vroia ceva să facă,
dar forță nu avea .

O noapte-ntreagă unul
la altul s-au uitat,

iar înspre dimineață
acasă au plecat .

Cu inima strivită
și sufletul rânit,

ei s-au iubit o noapte.
O noapte. Doar atât...

Doar o noapte autor Constantin Sandic