Lacrimi în ploaie

În ploaie, stau singur în ploaie,
iar apa, șiroaie, pe fața mea curge,
mă doare,de ce mă mai doare
și cine în ploaie acuma mă-mpinge?

Se pare că totul dispare,
și n-o să se-ntoarcă mai mult niciodată,
dar iată, dar iată c-apare,
și iarăși mă doare, să fii blestemată!

În ploaie, stau singur în ploaie
iar timpul, șiroaie, pe fața mea curge,
e ploaie, sunt lacrimi în ploaie,
și încă mă doare, dar, Doamne, mi-ajunge!

Lacrimi în ploaie autor Constantin Sandic