Despre iubire multe ți-am scris,
am scos din suflet tot ce-am avut
și-atâtea ori în minte mi-am zis
c-am scos din mine tot ce-am putut.
Dar când te văd, mereu îmi apare
dorința de a scrie din nou,
și-n mână la mine iarăși răsare
o foaie goală și un stilou.
Și foaia încet se umple iar
cu sentimente de iubire,
chiar dacă poate scriu mai rar,
dar tot ce scriu e pentru tine.
De nu ai fi la mine-n minte,
m-aș pierde pe acest pământ,
n-aș mai găsi deloc cuvinte,
s-ar duce toate ca pe vânt.
Tu mă inspiri să scriu de toate:
despre iubire, de durere
și-așa în fiecare noapte,
tu mă ajuți să fug de rele,
tu-mi dai putere și răbdare,
să pot să trec de tot ce-i greu,
să am de ce seară de seară,
să-i mulțumesc lui Dumnezeu.
Să am de ce autor Constantin Sandic
Să am de ce
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!