Tu ești atât de departe
și cerul vara-mi ninge ,
pentru a mea iubire,
căci inima îmi plânge.
Căci inima îmi plânge
și-n suflet tot îmi ninge.
Aș vrea macar în vis
ca să te pot atinge .
Ca să te pot atinge ,
pe urmă pot să mor.
Doar să te pot cuprinde ,
pe urmă pot să zbor.
Pe urmă pot să zbor,
să zbor în departare ,
cu sufletul de dor ,
o să dispar în zare .
O să dispar în zare ,
pe-o aripă de vânt
și încheia-voi zborul
într-un pustiu mormânt.
Într-un pustiu mormânt,
cu sufletu-mpăcat,
că ce-am iubit în viață
a fost adevărat.
Adevărat autor Constantin Sandic
Adevărat
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!