Închis în univers

Avatar of sandicde sandic în Poezii Filosofice 0 comentarii

Îngerul închis în întuneric,
Se zbate-n cușca sa neobosit.
El nu e slab,mereu a fost puternic,
Dar simte că puterea-i pe sfârșit.

Nu e nimic în lumea asta mare
Ce ar putea lumina să-i aprindă,
Să poată să privească mândrul soare,
Să poată să se vadă în oglindă.

Dar nu-i lumină,e mereu doar noapte
Și-n noapte el va fi închis mereu...
Nici nu se roagă,el de mult nu poate,
Nu poate să mai creadă-n Dumnezeu.

Iar anii se strecoara fără urmă,
O viață-ntreagă arsă fără sens.
În întuneric stă închisă o umbră,
O umbră-ntemnițată-n univers.

Atât de sus e Dumnezeu cel mare,
atât de jos e cerul cel înalt.
Stă îngerul în lumea care-o are,
În universul său întunecat.

Închis în univers autor Constantin Sandic



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!