Să scrii un gând din mii de versuri,
Nu e ușor cînd nu-i al tău,
Să te inspiri pe-ascuns în visuri
Să te ridici cu greu din hău.
Și te arunci din nou spre zidul,
Ce-ți pare că-i ușor să-l cucerești,
Dar nu te părăsește gândul
De nenumărate ori, de el te izbești.
E grea și scurtă soarta de poet,
În disonanța cugetului cu timpul
Deseori mai cazi pe drumul cel drep,
Dar te ridici, oricum urmându-ți visul.
Ești mereu în căutarea muzei,
Cu greu percepi a ei vibrații, soapte,
Doar vântul îți este călăuză,
Și stelele tăcute-n noapte.
Autor Andrei Cocieri
31 mai 2023
POETUL
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!