DE CE EȘTI TRISTĂ..


De ce ești tristă, draga mea,
În această zi cu soare?
Cu o rază îți mângâie fața ta,
De ce nu-i trist el oare?

Ingândurată ești, când vrei
Și tainică, pătrunzătoare,
Iar oceanul în ochii tăi,
La fel e tainic, oare?

Ce porți în gînd ascuns, așa
Ce te frământă atât de tare?
Doar vântul te poate alina,
Pe el, tot îl frământă, oare?

Apare-un zâmbet pe fața ta,
Să nu-l ascunzi de mine,
Ca și Da Vinci, te-oi picta,
În culori divine.

Iar dragostea ne va-nvăța
Liberi să fim ca gândul,
Si-nvidiați vom fi așa,
De soare, ocean și vântul.

Autor Andrei Cocieri
2 iunie 2023



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!