Pe furiși privește luna

Pe furiși privește luna
..................................
Pe furiș privește luna
Peste norii cenușii,
Cum aleargă o copilă
Printre stropii argintii.

Cu sandalele în mână
Și cu părul despletit,
Ea părea că e stăpână
Pe regatul înflorit.

Flori de tei se așternură
Pe sub talpile-i zglobii,
Când un tânar din negură,
În genunchi se prabuși.

O luă ușor de mână,
O strânse la pieptul său
Și plecară împreună...
Îndrumați de Dumnezeu.