Mi-a zâmbit

Avatar of PotlogVladimirde PotlogVladimir în Poezii Diverse 0 comentarii

Mi-a zâmbit într -o zi o femeie
Când mergeam încet pe drum.
Era frumoasă ca o zee
Și mi-a aprins în suflet un dor nebun.

Mi-a zâmbit într -o zi un bătrân
Cu ochii limpezi ca apa de izvor,
Dar avea inima tristă,
Căci sărmanul era cerșetor.

Mi-a zâmbit într -o zi un copil
Cu ochi frumoși ca două stele.
Mi-am adus aminte de-a mea copilărie
Și de braţele mamei mele.

Mi-a zâmbit într -o zi un pom
Care era legănat ușor de vânt.
Și mi-a părut câ zâmbește un om,
Pe drept cuvânt.

Mi-a zâmbit într -o noapte o stea,
Când priveam cerul plin de stele.
M-am bucurat atunci în sinea mea
Și m-am întors la visurile mele!



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!