Țara moartă


Îmbrăcați în haina țării-
Guralivă și săracă
Și cu cântul învierii,
Viitorului fac groapă.

Stă o cumpănă-n câmpie-
O fi-avut cândva fântână;
Un stejar pe o moșie-
O fi avut pădure plină...

Și un soclu stă să piară
După ce-o pierit statuia;
Toată țara e în gară-
Restul- parc-al nimănuia.

Este Țara bătrâneței
Ce-n final o să dispară;
Nu se mai întorc băieții-
Doar bătrânii, ca să moară...

Îmbrăcat în haina țării,
Guralivă și săracă
Și cu bolile averii,
Doar politicul mai joacă.

Tot mai mulți și tot mai hulpavi,
Conspirând în două maluri,
Ne scriu viața pe deascunsea,
Ne vorbesc doar prin portaluri.

Și-apoi, cui să-i trebuiască
Doi bătrâni lipiți de-o poartă?..
Visau Tara să-ntregească-
Visul lor, ca Țara- moartă...
A.L.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!