Mă judecați, dar nu-mi trăiți durerea,
Am stins în mine-un munte de tristeți,
Mă tot vorbiți, dar încă am puterea
Să pot trăi ca-n 90 de vieți!
Am fost și sus și la pământ cu totul,
Dar am rămas cu suflet bun mereu,
Chiar dacă-n jurul meu era potopul
Am continuat să cred în Dumnezeu!
Nu-mi mai lipiți cuvinte, etichete,
În urma mea nu-i fum și nici război,
De dragostea în doi îmi este sete
Și voi iubi... nu voi privi-napoi...!
Mă judecați, dar nu-mi cunoașteți gândul,
Nici inima ce-mi bate tare-n piept,
Încet, încet la toți ne vine rândul...
Căci timpul nu se-oprește și e drept...!
REC, 20.07.2025
MĂ JUDECAȚI, DAR NU-MI CUNOAȘTEȚI GÂNDUL
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!