Închide gura, minte proastă,
chiar nu mai vreau să te ascult!
De câte ori te-am ascultat,
numai să sufăr m-ai făcut.
Atâtea ori m-ai amăgit,
mi-ai dat soluții eronate.
Tot ascultându-te pe tine,
m-am înglodat până la coate.
Prea mult în tine am crezut,
te-am ascultat prea multe ori
și-n loc să-mi cauți loc sub soare,
tu mi-ai adus numai ninsori.
Să fie blestemată ziua,
când am crezut că ești deșteaptă.
Eu am pierdut tot ce-am iubit
și numai tu ești vinovată!
Minte proastă autor Constantin Sandic
Minte proastă
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!