M-au lovit, eu am căzut,
dar m-am ridicat din nou.
Nu c-aș fi de neînvins
și desigur, nici erou.
Însă nu pot să mă las,
fiind-că așa mi-e caracterul.
Cred că nu mă voi preda,
pîn'n-o să mă-înghită cerul.
Eu tot timpu-am fost așa...
Încăpățânat mereu.
Niciodată nu m-am plâns,
că mă doare și mi-e greu.
Niciodată n-am fugit,
ca să caut căi ușoare.
Toată viața am luptat,
să mă țin ferm pe picioare.
Am luptat cu toți într-una,
am căzut, m-am ridicat.
Am luptat chiar și cu moartea,
ca un zmeu neînfricat.
Neînfricat autor Constantin Sandic
Neînfricat
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!