Demult nu sunt apt de zbor,
stau închis în libelulă.
Condamnat de ani de zile,
ca-ntr-o pustie celulă.
M-am închis de bună voie,
că nevoia m-a impus.
M-am făcut de viu fantomă,
ca de toți să stau ascuns.
Să nu deranjez pe nimeni,
m-am închis în amea lume.
Ca să nu mă vadă nimeni
și să uite al meu nume.
Nu puteam să mai suport,
cum mă tot priveau de sus.
Chiar și-atunci când îmi vorbeau,
mă priveau parcă nici nu-s.
Gata nu-s...am dispărut
și m-am transformat în umbră.
Invizibil m-am făcut,
ca să nu las nici o urmă.
Libelula mi-e închisoare,
însă nu voi evada.
La ce bun să ies sub soare?
Când oricum nu pot zbura.
"În libelulă" autor Constantin Sandic
"În libelulă"
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!