O barcă se leagănă pe valuri ușor,
Un băiat cântă un cântec de dor.
Doi puii de lebădă stau pe apă cuminți,
O fată îi admiră cu ochi frumoși și blânzi.
Soarele se ascunde după un nor.
Să lasă amurgul încetișor,
Noaptea întinde peste ape al său negru covor!
Se aude un murmur de izvor.
Răsare luceafărul veșnic călător,
Apare și luna mândră de după un nor.
Ce vis, ce tablou fermecător!
(Poezie de Vladimir Potlog)
Ce vis
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!