Înca-n suflet am putere,
nu știu, cum mai reușesc?
Din amar și din durere,
să adun, să grămădesc.
Din nimic adun în forță,
din înfrângeri - trag foloase.
Eu am învățat din scârbă,
să adun vise frumoase.
N-am avut prea multe lucruri
ce m-ar fi făcut să râd.
Însă eu am învățat,
tot ce-i rău s-alung din gând.
Dacă astăzi sunt distrus,
ieri am fost lovit prea-poate.
însă mâine, sau poimâine,
le voi depăși pe toate.
Mă voi ridica din nou,
cum a fost de mii de ori.
Mă voi agăța de aer,
ca pe scări s-ajung în nori.
"Mă voi ridica" autor Constantin Sandic
"Mă voi ridica"
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!