Lasă-mă să-ți fiu scut!

Nu pot durerile trecute să-ți alung
Dar pot cumva să ți-le alin
Iar cele care vin, cu sunet greu și lung,
Să nu le las pe cerul tău senin.

Cu pieptul meu să le opresc
Și-atât cât inima-mi va bate
De visul meu îți pare nebunesc
De visul meu să ai tu parte.

Lasă-mă să îți fiu o pavăză, un scut!
Eu știu că atâta cât trăiesc
Nu pot să pun mai mult de ființa mea de lut
Dar e tot ce îmi doresc.
(Vulcan, 30.08.2026)