Poezii despre Moldova

Peste văi,peste coline,
Se întinde ea.
Peste rîuri și izvoare
E Moldova mea.
...

Citeşte mai departe

Noi ne aştem foi curate să le umplem cu principii,
Cu trăiri, experienţe, sentimente şi emoţii.
Pesimism ori optimism? Zile negre sau senine?
Vrei răspuns? O să-l găseşti, dar de fiecare dată în tine.
...

Citeşte mai departe

Mi-a fost dor de vară,
De cerul senin.
Şi soarele să se reflecte,
Într-un pahar cu vin!
...

Citeşte mai departe

Of!ce e moldova? - copii lăsați din capul lor,case părăsite, în ce directie mergem să fie oare așa de curînd e apusul?E plin viața de spini.Așa era frumos pe timpuri cînd iubeam tot ce îmi oferea această țară.Dar însă mă dezamăgesc pe zi ce trece și timpul trece ca clipele,viața le aranjează dar noi.-Dece nu?Totul se ucide mă întreb dacă se va mai renaște ceva aici pe plaiurile mioritice.Aici neam născut aici am furat cireșe în sîn,o copilărie care nu poți să o uiti nici odată o amintire care te însoțește toată viața plină de amintiri pe cînd eram copii cu nebuniile,iubirii.Cum să ștergi din minte dot ce au fost amintiri, o viața fără tehnologie cu cărți și amintiri.Întoarcete acasă cît nu-i tîrziu și schimbați țara gîndirea.Oglinda e în fiecare din noi să facem schimbarea să nu așteptăm altă vară.Ne vom trezi ca niște străini plini de durere că am fost nepăsători, mă doare ca iubesc acest pămînt cu istorie pentru care au vărsat sînge strămoși, suntem așa de reci, dece să nu strîngem strîns ce avem ce ne aparține, nu se întreabă nimeni în ce directie merge doar pe mine mă străpung aceste întrebări,dece ne lăsăm învinși de ai nostri dușmani.Dece să nu trăim aici acasă oare e mai bine prin străini fără de părinții noștri ce nu au alinare pecîd voi aveti grijă de străini nu de cei ce vau zidit.Surisul nostru de bine, e tot mai rău și mai fals nu vom mai vedea lumina dacă lăsăm totul așa.Mîne o vei suna pe mama și nu o vei m-ai auzi dacă nu țe-a păsat de tot ce e moldova,cui îi lăsăm anoastra țara limba română și fericire din inimile noastre.E mai bine pe pămînt străin unde nu suntem stăpîni.Nu mă uimește nimic din tot ce se petrece rămîn doar lacrimi și dor de tine de MOLDOVA.Prea departe vați dus să găsiți fericirea.Fericirea e aici acasă.Totu e vizibil că trăim într-o lume confuză o continuă luptă e pe glob cui îi rămîne raiul pe pământ e acolo unde ai deschis ochi și ai spus mama.Tăcerea ucide așa că aș vrea să renaștem.Scrumbul se va alege din noi daca mergem în aceeași direcție deșteptarea, ce vă doriți lux bani aur,nu veți avea nici odată liniște deoarece îngenuchind vom pierde ce avem m-ai scump țara noastră în care e mama ,tata,cîmpul cu flori și amintirile veșnic vii cu poveștile lui Creangă spuse de bunici la gura sobei.Ce vremuri ne așteaptă dacă suntem ca oile și plecăm cu toții așa ce spune inima voastră vreți cu Estul cu Vestul dar cine e cu MOLDOVA pînă la urmă v-ați împrăștiat prin lume ca niște trădători de țară ,te-ai născut aici țe-a plăcut să primesti un nume să te creezi ca personalitate dar singur ce ai oferit.O baladă tristă se aude în satele moldovei și tot ce mi-e scump.Dece vă înstrăinați sperați să fie bine,ne lăsăm vînduți.Iertare nu vom găsi încurind părinții nu îi vom mai găsi.Dece vă gîndiți doar la voi.Noi am avut o istorie un neam dar copii noștri ce au?Umblăm din țară în țară la urmă cui rămînem?Lăsați Masonii să construiască fericirea pe durerea noastră sa construiască alții fericirea pe plaiul nostru,pe mormintele strămoșilor părinților noștriii lăsăm pe trădători să ne vîndă al nostru pămînt să crape inima celor ce ne-au vîndut cîde lacrimi au curs și familii au despărțit.Rămînem o rusine și o desfrinare mondială,suntem cultivați dar săraci intelectuali,ne credem culți ne lăsăm învinși vînduți rușilor sau americanilor.Suntem cu gîndurile întunecate vom păți ca Iuda.Înce direcție mergem cu turma.Suntem cu toții niște păcătoși greșim dar înzestrați cu logica putem să gîndim ce va urma, consecințele.Adevaratul scop e sa fim distruși cei ce mai au logica și gîndire puromenească mergem în gol pe zi ce trece și timpul trece vom cădea într-o prăpastie adâncă de unde nu vom mai eși și nu vom mai vedea lumina zilei.Mie trist să văd tot ce se petrece ,sa văd acest sinucis lent de care are parte patriea MAMĂ.Ne vom trezi întrobună zi vom rămîn fără nimic vom reveni dar nu va mai fi acel miros de alta data vom găsi loc gol.Oare înafară de degradații fără gram de demnitate a mai rămas în țară cineva?Oare nu ne putem conduce fiecare pe noi?Nu vom eși din groapă pînă nu ne vom schimba mentalitatea.Trăim în timpurile care să pleci din țară e cea m-ai mare realizare,în timpurile în care cei rău e bun și se luptă în potriva intelectualului,cu cît lumea e m-ai proastă cu atît e mai manipulată.Trăim în timpurile în care ca să optii ceva trebue să te gîndești pe care drum să apuci.Mă întreb în ce directie merge și unde neîndreptă această cădere liberă binevola în gol!!!Trăim în timpurile în care se merge în potriva credinței noastre,defapt ce se urmărește o auto distrugere......Dece nu mă lăsați să trăiesc în țară mea să-mi nasc copii și să prospere aici acasă.Oameni buni dece vă lăsați învinși să ni se distrugă neamul.Dece lăsăm totul gata americanului,rusului ce sunt mereu niște cotropitori care au nevoie de teritorii și neînțelegere.Nu e simplu dar e acasă. Eu vreau să investim în moldova să trăim în potriva greutăților să nu așteptăm doar ajutoare.Poate că voi fii judecat și neînțeles corect,dar faceti concluzii și trezițivă punețivă întrebarea cît mai are să trăiască MOLDOVA dacă continuăm așa.Nu vreau să am dreptate nu gîndim la fel atîta timp cît suntem conduși nu avem hormoni sa luăm o hotărîre....Trezirea uitațivă ce se face în jur.Schimbarea există e în fiecare din noi!!
...

Citeşte mai departe

De mult nu am mai scris ceva,
dar iată, a venit momentul
ca iarași să-mi dau frîu la ce gîndesc,
să mă cuprindă sentimentul.
...

Citeşte mai departe

Trăiesc într-o continuă meditație dar însă nu sper la o schimbare trăiesc în prezent cu un viitor determinat secolul douăzeci și unul o problema care se poate spune că nu mai are rezolvare. dezolvare-deznationalizare ar fi trebuit a fi cuvîntul criminal prin care trece țara noastră și nu stiu ce se mai poate face.cu toate că aș vrea să vă spun că doresc să fie totul altfel totul este deja proiectat.e jale mare cu tot ce se petrece,toate lucrurile se vad astfel florile moldovei înfloresc în prezent în alte state europene pentru că nu mai are rezolvare a problemelor cu care ajungi să te confrunți aici acasă,cîtă liniște sufletească,refugiu în acest cuvînt ce rămîne pina la urma un tratament pentru suflet de tot ce ne desparte-groaznic,străinătate!nu mai faci nimic chear in afară de bani dar puneți întrebarea cui î-i lăsăm părinți bunei țara noastră și nu numai căci a mai rămas ceva sfînt în prezent ce dăinuieste veșnic.fie banul o sursa importanta de existenta dar pina la urma nu noi îl vom face!este ceva mai presus de toate un medicament pentru suflet iubește tot ce ai la moment si pune preț pe tot ce îți aparține.privesc cum totul moare înainte de a se naște creștem copiii care nu mai prosperă în acest stat ce rămîne pina la urma a fi o amintire din copilărie și poveștile spuse de bunicii la gura sobei mirosul de iarba uscata ce se prinde a pierde in greutate timpului.e jalnic cu toate acestea de un sinucis lent are parte moldova,totu rămîne pina la urma o istorie din basm ce o vom spune copiilor daca totul continuă în asa tempou,deseori ma întreb chear nu se poate face nimic să fie totul bine,să nu ajungem să ingrijim de străini si de părinți bunei țara noastră să nu aibă cine o face,eram mici doream să fie si mama si tata alaturi dar însă pînă la urma cine ne schimbă pe noi,cine umple golul sufletului și povestesc amintirile mele, cele ce mai au farmec aparte în timp.Trăim în sensul larg într-o continuă meditație dar însă puțin sunt ce-i informații și ce-i ce înteleg o informație potrivit căreia se află viitorul apropiat al locușorului de rai ai cărei sorți este determinată de clasa de jos,mijloc nu poate fii nimic schimbat de puțini ce au rămas pe loc pe care e mai leagă ceva sau nu-i lasă conștiința puțini sunt cei care au rămas pe loc cu mintea strălucită,nu e tîrziu sa ne întoarcem cu fata sa nu mai stăm cu spatele la tot ce se petrece de nu vom găsi ruine in timp si ruinati vom rămîne si noi sufleteste împliniți pe plan material,dar săraci cu inimile veșnic traivom cu amintirea,rețeta fericirii e în noi,ingrediente sunt aici acasă natura, apa rece de izvor,pădurile.schimbare există schimbarea e în fiecare din noi!!!!
...

Citeşte mai departe

Moldova, ţara mea de dor,
De cântec şi baladă.
Eşti ca o pasăre măiastră
Care cântă într-o livadă.
...

Citeşte mai departe

Ninge peste ţara mea de vis

Ninge peste ţara mea de vis,
Ninge peste Moldova.
...

Citeşte mai departe

Mă împletesc avid în părul tău
căci sânt trimis de Dumnezeu,
ce a lăsat El pe pământ,
ţi l-a trimis prin Curcubeu
...

Citeşte mai departe

Ce sa -ntimplat ,
Moldova mea cu tine??
De ce poporul tau,
Azi n-are piine?
...

Citeşte mai departe

Nu e corect-doar existăm pe lume
și e corect - nu vrem nici neam, nici nume;

Nu e corect, că am ajuns la asta
...

Citeşte mai departe

O Moldova ce-ai facit?
Ear o ei de la inceput ?
Oare deacum ai uitat ?
Cum Voronin tea'nshelat.
...

Citeşte mai departe

Tu tai din el de parcă ți-e străin,
De parcă ți-a fugit de sub picioare,
De parcă la hotar lăsat fără destin
Te aruncase mic copil în lumea mare.
...

Citeşte mai departe

Deschide-ți ochii mari, închiși
Spre soare și spre lună,
Chiar de în a vremii bătături
Durerea se adună,
...

Citeşte mai departe

Draga mea Moldovă!
Încotro te duci?
Pe ce drumuri rele,
Iar Tu o apuci?
...

Citeşte mai departe

Draga mea Moldova!
Ţărișoara mea!
Tot pămantul astăzi!
Vorbește-n limba Ta!
...

Citeşte mai departe

Asa o tara n-am vazut
Frumos amurg , trecut placut
Si n-as putea minti cindva
Ca este tara mea ... .
...

Citeşte mai departe

Mă dusei, odată, de mâina cu tata...
Pân azi n-am să uit cum îi scârție poarta
Ogrăzii cu casa ce urcă la soare
Și geamuri ce bat către el, sclipitoare.
...

Citeşte mai departe

Letopisețul Țării Moldovei de Ion Neculce
O samă de cuvinte

''O samă de cuvinte ce suntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni, și în letopisețǔ nu sunt scrise, ce s-au scris aice, după domnia lui Ștefăniță-vodă, înaintea domniii Dabijii-vodă. Deci cine va ceti și le va crede, bine va fi, iară cine nu le va crede, iară va fi bine; cine precum îi va fi voia, așa va face.''
...

Citeşte mai departe

Aici îmi este Ţara

Aici îmi este neamul meu,
Neamul cel de răzeşi,
...

Citeşte mai departe