Poezii despre Natură

Ce frumos miroase iarba cosită în zori de zi,
De două mâini harnice și o inimă care știe a iubi.
Știi a iubi natura și tot ce e frumos în ea,
Un pom în floare, o gingaşă lalea.
...

Citeşte mai departe

Într -o livadă cu pomi în floare
Este o prisacă cu albine muncitoare.
Care strâng nectar din floare în floare.
Apoi zboară la ele acasă,
...

Citeşte mai departe

Ecou spãlat de ploaie
Pe drumul bãtãilor prelungi de clopot.
Paşii mei se-nfundã-n lutul moale.
În urma mea,
...

Citeşte mai departe

Între cer și pământ
A fost cândva ceva pur și sfânt.
Între pământ și cer trăiește omul,
O ființă plină de taină și mister.
...

Citeşte mai departe

Un spic de grâu galben ca ceara
Care să ridica încet spre cer.
A întrebat într-o zi soarele,
De ce este aşa galben ca şi el?
...

Citeşte mai departe

Mă voi scula din somn,
Mă voi trezi-ntr-o lume,
Unde-oi păşi enorm,
Lăsând doar fapte bune.
...

Citeşte mai departe

Apa curge din izvoare, izvorăşte în fântâni,
Dar când ea dispare, plâng şi cei tineri şi cei bătrâni.
Fără apă pâinea nu creşte, în râuri şi iazuri peştii mor!
Apa este elixirul vieţii, când o bei rece de la izvor,
...

Citeşte mai departe

Îmfloresc prin poienițe
Mii de flori de romanițe,
Să le rup nu îndrăznesc,
Mie, florile-mi zâmbesc
...

Citeşte mai departe

Dulci flori de salcâm
Cu miros sublim
Înfloresc misteric
În decor feeric
...

Citeşte mai departe

cerul unui lac
în ochiul gri aprinsă
lebăda albă
...

Citeşte mai departe

O frunză ruginie, azi, mi-a bătut în geam -
Trezind-mă din somnul cu gânduri răvășite,
Un loc, în suflet, i-am făcut - ca să o am
Sub așternutul anotimpurilor trecute.
...

Citeşte mai departe

Şi solstiţiul
Înnecat de potoape
Ne mai văzute...!
...

Citeşte mai departe

Zăgazurile
Cerului rupte peste
Oamenii ascunşi...
...

Citeşte mai departe

Ciclonul marin
De zile spală totul
Cu apa- i rece.
...

Citeşte mai departe

Atâta ploaie
Cerul mai apăsător
Totul rece- ud...
...

Citeşte mai departe

Anul acesta
Iarba toamnei încă e
Şi florile noi...
...

Citeşte mai departe

plină de tăceri
crescute din mâhniri
bucuriile mărunte fărâmituri
culese flămând dintr-o pâine
...

Citeşte mai departe

palme dezgolite
stâncile
în sălașul lor
coboară cerul
...

Citeşte mai departe

Intru-n zâmbet ca în luntrea
Legănată de un val,
Mă desprind de fila zilei
Spre ținutul cel natal
...

Citeşte mai departe

Șomuzul Mare, un râu mititel ,
Prin larga luncă trece,
Curgând alene, cotind des în cale,
Până ce, se varsă în Siret..
...

Citeşte mai departe