Poezii despre Viaţă

Suntem acum la finele lui mărțișor,
cu toții, acum în primăvară,
ar trebui să ne gospodărim
și pământul să-l lucrăm cu spor.
...

Citeşte mai departe

Mi-e dor de viaţă ca pământului de ploaie.
Mi-e dor de viaţă ca cerului de soare.
Mi-e dor de viaţă ca poetului de poezie.
Mi-e dor de viaţă ca sufletului de o frumoasă melodie.
...

Citeşte mai departe

Niciodată să nu regreţi mulţii ani
Ce- i ai şi nenorocul la mulţi bani
Unii, prin hazard, destin şi -o viaţă scurtă
Din multele bucurii şi plăceri ale vieţii puţin se- nfruptă !
...

Citeşte mai departe

Timp de- o clipă,
Timp de-o viaţă
Ne tot umplem cu speranţă
C- o să vină acel timp
...

Citeşte mai departe

Cred că știu de ce
Te plac atât de mult.
Pentru că văd că ochilor tăi
Le place să mă vadă pe mine.
...

Citeşte mai departe

Într-o zi de primăvară
Când era frumos afară
Lângă o cărare ce urcă în codru
Mamele prăseau în vii
...

Citeşte mai departe

Ca un soare într-un sistem solar
sunt în centrul unei hore a fatalismului,
cred că mă învârt în jurul unui ax,
sferă de lumină,
...

Citeşte mai departe

Mă trage umbra trupului întruna
printre zăbrelele de ziuă și de noapte.
Zgâriat de timp, am riduri peste tot,
iar palmei mele - i cade tencuiala
...

Citeşte mai departe

Am omorât un purice de două ori,
Știți de ce?
Pentru că el e mic și eu sunt mare,
Prima dată l-am omorât pentru că am vrut,
...

Citeşte mai departe

O bătrînică la un geam
Și-a înnăsprit vederea,
Spera că va sosi vre-un neam,
Să-i vindece durerea.
...

Citeşte mai departe

Mă căutam ades în mulțimea de voci
Ce-mi spulberau pacea,
Și nu puteam să m-aud.

...

Citeşte mai departe

Când ești mic te mai alinți
Sau te bucuri că exiști,
Mai târziu observi și simți
Că maturii sunt mai triști!
...

Citeşte mai departe

M-am săturat de mine până-n gât,
Un trup greoi, un chip posomorât,
De-o vreme mă privesc ușor căscând
Și mi-aș întoarce spatele oricând..
...

Citeşte mai departe

Când omul ți-a făcut un rău
Tratează-l ca pe-un nătărău
Și nu te răzbuna apoi
Ca să nu fiți răi amândoi!
...

Citeşte mai departe

Ceaţa se lasă peste munţi.
Peste pădurile cu brazi cărunţi,
Peste florile de tei
Să lasă şi peste ochii mei, ai tăi.
...

Citeşte mai departe

Numesc prezent
timpul pe care îl măsor de când sunt născut,
zilele copilăriei mele,
nopțile, indiferent de anotimp,
...

Citeşte mai departe

Pe strada îngustă unde suflă perfidul
Și tânărul vânt dimineața în zori,
Apăruse de-o vreme, ocolind zidul,
Un parfum aspru, cu iz batrâior.
...

Citeşte mai departe

o petală uscată de trandafir-
corăbioară pe un pârăiaș de decembrie
a ales să nu moară ca o floare oricare
a ales ca să mire vântul de afară
...

Citeşte mai departe

Inconfundabil e Crăciunul ca și tatăl-
Când îl pronunți, copil ești și cu riduri
Și lumea-ntreagă e colind în fașă,
ce sună-n pragul casei de pe timpuri.
...

Citeşte mai departe

Of, Doamne, ne-ai lăsat singuri
acasă, de mult prea mult timp!
Ani de-a rândul, din plictiseală
ne-am jucat intre noi de-a Tine
...

Citeşte mai departe