Poezii pentru Copii


  1. Frumoasa adormită în versuri

    Partea 2

    Dar cum galeş se retrage întunericul şi fuge,
    când pluteşte aurie, cristalină raza dulce,
    ...

    Citeşte mai departe

    Avatar of suride suri 6 comentarii
  2. Frumoasa adormită în versuri

    partea 1

    Într-o veche-mpărăţie iat-a fost un împărat,
    cu frumoasa lui soţie vieţuia la un palat,
    ...

    Citeşte mai departe

    Avatar of suride suri 12 comentarii
  3. Poezie pentru copii

    Când inima îmi suspină,
    Nu pot compune vreo rimă
    Iar când ea e relaxată,
    Fac rima împerecheată.
    ...

    Citeşte mai departe

    Avatar of GeoSonyde GeoSony 0 comentarii
  4. Micul dejun

    Dorm în zori nepăsător
    Dar mă scol eu vrând-nevrând
    Fi’ndcă am deșteptător
    El e un motan flămând
    ...

    Citeşte mai departe

    Avatar of Jucude Jucu 2 comentarii
  5. Din lirica verii

    Plec cu buna în vacanţă
    Un sărut atârn de clanţă
    Mami, tati, cînd veţi trece
    Pragul casei, nu vă-nece
    ...

    Citeşte mai departe

    Avatar of aurade aura 4 comentarii
  6. Un pachet de țigări #13/20

    E bine, chiar dacă-i murdar,
    Am loc în varul din mortar;
    Deși e frig, deși e tare -
    N-am fel de rele și murdare.
    ...

    Citeşte mai departe

    Avatar of hellotoallde hellotoall 0 comentarii
  7. Bogatul cel invidios

    Se plimba prin sat boierul,
    Tot cu ochii-n jurul lui,
    Cȃnd ȋn cale ȋi ieșise
    Un țăran.
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 2 comentarii
  8. Dușmanul din oglindă

    Se aude că un cȃine,
    Pe un altul vrȃnd să-l prindă,
    Nimeri ȋntr-o-ncăpere
    Cu pereții … din oglindă.
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 3 comentarii
  9. Lupta cea grea

    Un jurămȃnt solemn, odată,
    Făcu un mare ȋmpărat,
    Chemȃnd supușii săi de seamă,
    Să afle vestea, la palat!
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 0 comentarii
  10. Povestea Lunii

    Demult, demult, cînd luna așa aproape de pămînt era, încît pe o scară te puteai urca pe ea, în lume zeci de regate înfloreau, trăiau în pace, prosperau. Viețuitoarele de pe lună: zîne, spiriduși, balauri și altele, care acum doar în basme se adună, trăiau între oameni neascunzîndu-și făpturile, împreună petrecîndu-și zilele. Zînele, de o vorbă, la școli predau, la dans și la muzică ele seamăn nu aveau. Balaurii la poștă lucrau, dintr-un colț în altul al lumii ei scrisorile, zburînd, duceau.
    Pe timpurile acelea, un vrăjitor trăia, care cu copiii din zori pînă-n zori se juca. Numai că lumea nu cunoștea, că seara el zîmbetele copiilor le fura. Cu zîmbetele lor el se hrănea și cu fiecare zi tot mai puternic se făcea. Acasă copiii posomorîți se-ntorceau, iar părinții nu puteau să-nțeleagă oare ce boală aveau. Tot atunci, pe cealaltă parte întunecată a lunii, un căpcăun trăia ascunzîndu-se de ochii lumii. Puternic, înalt ca un copac, bun la suflet, dar fricos ca un iepure speriat. Așa se-ntîmplă, că-ntr-o zi grîul i se termină și el la moară porni, vrînd-nevrînd, pe pămînt coborî. Copiii, cînd l-au văzut așa de mare, unul cîte unul, au început să-l înconjoare, rugîndu-l să-i arunce pîn-la lună, ca să atingă cu mîna a sa cunună. La început, căpcăunul cam se rușina, dar apoi în joacă cînd se avîntă, de tot în jurul său uită. Copiilor așa de tare le plăcu, încît îl rugară să mai vie și mîine pîn-la moară.
    Zilele treceau, copiii cu căpcăunul se jucau, iar la vrăjitor nici o atenție nu-i acordau. Cînd văzu vrăjitorul așa fapt, rău pe căpcăun se mînie și găndi ce ar putea să facă, ca de el să scape. Noaptea, cînd toți dormeau, el în căpcăun se preschimbă și fură cîțiva copii, ducîndu-i în partea întunecată a lunii. Acolo, într-un hambar lîngă casa căpcăunului îi ascunse, iar apoi cu grabă se întoarse, se preschimbă în chipul său și începu să facă zarvă, strigînd, chipurile a văzut pe căpcăun cu copiii fugind. Oamenii, somnoroși, s-au sculat, repede s-au îmbrăcat și pe lună au urcat. Spre casa căpcăunului s-au îndreptat, iar acolo în hambar au găsit copii plîngînd. Supărați rău, asupra căpcăunului s-au aruncat, cu frînghii strîns l-au legat, într-o grotă adîncă l-au aruncat și acolo l-au lăsat pînă-i vor face judecata. Vrăjitorul deveni erou, se juca cu copiii din nou, furîndu-le zîmbetele iar, bucurîndu-se că de căpcăun a scăpat.
    Dintre toți copiii, o soră și un frate, avînd cam anișori vreo șapte, nu au dorit să creadă că căpcăunul putea să facă așa fapte. Așa că au hotărît ei să meargă la acea grotă, unde întemnițat căpcăunul își plîngea soarta. Cînd au ajuns, au stat cu el la sfat, gîndindu-se cum ar putea fi salvat. Căpcăunul, speriat, tot bocea neîncetat, spunînd că el dormea în pat, cînd toate s-au întîmplat. Fetita, puțin mai isteață, s-a dat cu părerea că vrăjitorul putea s-o facă.
    ...

    Citeşte mai departe

    de Sa-Tok 4 comentarii
  11. Prima zi de școală


    E prima zi de școală,
    Vacanța s-a topit
    Ȋn lacrima din ochiul
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 2 comentarii
  12. Trandafirul (dupa Emil Garleanu)


    La o margine de drum,
    Înflori un trandafir...

    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 0 comentarii
  13. Nedespărțite (după Emil Gȃrleanu)

    Pădurea fumegă ȋn toamnă…
    Se lasă negura, prelung,
    Ca o perdea pe zarea-n care,
    Ȋn stoluri,
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 6 comentarii
  14. Căprioara (după Emil Gȃrleanu)

    Pe mușchiul gros, precum o blană
    De cald și moale,
    Căprioara…

    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 0 comentarii
  15. Mărinimie

    Ȋn revărsat de zori pe baltă,
    Minunile luminii, iar.

    Sclipesc fărȃmituri de-oglinzi
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 3 comentarii
  16. Cȃntărețul

    De neam ales, e-un mȃndru crai!
    Doar el, de pe ȋntregul plai
    Cutreierat de lighioane
    Ce nu-s de soi
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 5 comentarii
  17. Mai sus (după Emil Gȃrleanu)

    Ȋn chemarea prepeliței,
    Ciocȃrlia s-a trezit…
    -Pitpalac!
    Aproape-i cerul
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 2 comentarii
  18. Musafirul (după Emil Gȃrleanu)

    Cȃmpia-i arsă și pustie
    Sub soarele cotropitor,
    Ci, undeva, ȋn miezul ei,
    E-un pȃlc de sălcii, numai unul,
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 11 comentarii
  19. Ȋn oglinjoara ochilor cuminți

    Copila s-a culcat ȋn odăiță.
    La capul ei mai șade o fetiță;
    E mică, ȋnvelită-n șervețel,
    Ca ieri, un alb și moale scutecel.
    ...

    Citeşte mai departe

    de eliadavid 4 comentarii
  20. Prietenie.

    O furnică durdulie
    Și una mai mititică,
    Au legat prietenie
    Într-un pom pe-o rămurică.
    ...

    Citeşte mai departe

    Avatar of AL05de AL05 6 comentarii